Bucovina prin ochii lui Balthasar Hacquet – prima descriere pusă la dispoziția Curții Imperiale de la Viena

Cine este interesat de prima relatare, prima descriere a Bucovinei, după cedarea acesteia de către otomani imperiului austriac, nu poate rata paginile scrise Balthasar Hacquet.

Ar fi păcat să ratați răsfoirea sau descărcarea acestui fișier inedit, cu texte bilingve în germană și română, pentru a vedea Bucovina prin ochii unui străin, care, în perioada anilor 1788 – 1789, a străbătut la pas ținuturile bucovinene cu scopul de a le descoperi nu doar frumusețea geografică și moștenirea istorică, ci, mai ales, potențialul economic, agricol, forestier, comercial și socio-uman, care să aducă profit curții imperiale.

Ediția bilingvă a fost îngrijită de academicianul Radu Grigorovici și a apărut la Editura „Septentrion” din Rădăuți, care a pus la dispoziție și varianta digitală a volumului, facilitând astfel drumul spre notele de călătorie ale lui Balthasar Hacquet.

Din păcate, Balthasar Hacquet nu a fost imparțial în scrierile sale, nu a reușit să cunoască mentalitatea bucovinenilor, a folosit termenii de „moldovean” și „valah” fără să-i înțeleagă și să-i explice în contextul scrierilor sale, a fost oarecum surprins și parcă deranjat de relativ buna conviețuire a diverselor etnii și culte religioase pe teritoriul Bucovinei (români, ruteni, poloni, evrei, germani, armeni, lipoveni, secui și ceangăi – trecuți în catastifele imperiale ca maghiari), însă, cu un ochi de vultur, a văzut potențialul economic dat de minerit, de activitatea forestieră, de comerțul cu animale cornute spre teritoriile limitrofe din nord și nord-vest, de agricultură  și zootehnie – în special creșterea de vite și cai, potențialul balnear, constituția fizică robustă a bucovinenilor și rata scăzută a delicvenței – în comparație cu alte provincii ale imperiului.

Închei invitația la lectură cu un citat referitor la Siret:

„Aici la Siret, am avut neașteptat norocul să-l văd, și să vorbesc pentru prima oară, pe prințul moștenitor al Casei imperiale, arhiducele Franz; era tocmai în cursul primei sale călătorii la granițele imperiului și dorea să vadă blocada de la Hotin.

Acest domn nu avea nici o pază, însoțitorii săi constând din câteva trăsuri, și mă întrebă totuși: „Comment es que Vous vous lires d’ affair dans ces Contres?”

Răspunsul meu a fost: „Si je ful un prince j ‘ aurai a risquer, mais dans l’ etat, ou Je me trouve, presque rien.”

În acest district al orașului sau pe domeniul cameral imperial St.Onofri am găsit, pe lângă colonia secuiască, încă alte două. Cea dintâi era una rusească, din satele Laudonfalva (Laudon falva) – (de fapt Bălcăuți, n.n.) și Corcești (Kortestie), care consta din nouăzeci și nouă de familii. N-aveau libertăți și privilegii speciale, aveau numai pământ și erau scutiți de serviciu militar.”