Legendele Orașului Siret În Cartea Lui Simion Florea Marian

Pentru azi vă propunem o carte care să vă poarte în adâncul istoriei orașului Siret, prin legendele adunate cu atâta sârguință de Simion Florea Marian, o altă figură luminoasă din galeria personalităților ce s-au născut, sau au trăit și profesat o perioadă de timp în urbea noastră, și care au pus orașul Siret pe harta culturală a României.

Simion Florea Marian (1847 – 1907) a fost unul dintre aceștia, un om cu o vastă cultură, un folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor, preot român ortodox,  membru în  „Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice” din Viena, si, din 1881, membru titular al Academiei Române.

Între anii 1877-1883 a fost preot la Siret, perioadă în care a cercetat în amănunțime locurile, a cules informații etnografice și etnologice, a consemnat legendele istorice din Siret și comunele limitrofe, a descries diverse ritualuri (naștere, botez, nuntă, înmormântare, prăznuire, sfințirea bisericii, hramuri) practicate în zona Siretului.

Simion Florea Marian este considerat unul din cei mai importanți folcloriști și etnografi români, cu circa 55 de studii și cărți publicate – în timpul vieții și postum.

Pe lângă culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, a scris monografii despre sărbători, datini românești, descântece, vrăji, farmece, strigături și chiuituri, ornitologie, botanică, cromatică etc, punând totodată bazele științifice în activitatea de culegere și interpretare a informațiilor privind folclorul și disciplinele lui adiacente.

Așa se face că azi vă recomandăm o carte în care puteți citi mai multe legende istorice legate de Siret. Volumul „Tradiții poporane române din Bucovina”, publicat în 1895, reprezintă o adevărată mină de aur pentru oricine este interesat de istoria Siretului, fostă capitală moldavă și cel mai vechi oraș din Bucovina.

Pentru a ușura căutările sugerăm următoarele puncte de reper:

• Pag 66 – Sas Vodă
• Pag 80 – Doamna lui Sas Vodă
• Pag 87 – Comorile lui Vodă (de la Bălcăuți)
• Pag 90 – Coroana îngropată (la Troița/Biserica Sfânta Treime din Siret)
• Pag 260 – Cetatea tătarilor (jafurile tătarilor în zona Siret – Tereblecea)
• Pag 345 – Podul Dracului (de la Mănăstioara)

Citind, veți descoperi rând pe rând nu doar legendele despre Sas Vodă, doamna Sasca sau descălecatul lui Dragoș Vodă în Moldova, veți descoperi vechimea și originea unor nume de locuri și localități – Dealul Sasca, Ruina, Horaiț, Horodiștea, Cacaina, Bălcăuți, Negostina, Mănăstioara/Sf. Onofrei. Mușenița, Perjeliuca, Tatarcina, Tereblecea, Drăgușeni/Drăgușanca –  sau evenimente petrecute acolo, învăluite bineînțeles de o aură de legendă.